Toamna a pășit în grădinița noastră tiptil și s-a instalat încetișor, în liniște, în toate caiețelele noastre de desen. A început cu căteva mere roșii, coapte bine, rumenite. Noi, copilași, nu am rezistat tentației, așa că am luat merele și am făcut din ele o plăcintuță bună, bună. Ba am mai făcut și compoțel pentru mami, pentru tati și pentru doamnele educatoare.

Dar Doamna Toamnă, nu s-a oprit aici. Ce credeți? Ne-a adus mai multe mere, și pere, și struguri, toate coapte și parfumate. Apoi a venit cu nuci și cu gutui pufoase. Ne-am lăsat prinși în jocul ei și ne-am apucat de colorat. Din fructe am făcut ștampiluțe distractive și ne-am înveselit paginile albe ale caiețelelor.

Provocarea a fost și mai mare atunci când, toamna asta jucăușă, ne-a umplut coșurile cu legume. Mai multă culoare, mai multe arome. N-am crezut că acest anotimp este atât de bogat în culori, parfum, mirosuri, sunete, texturi. Am studiat cu mare atenție toate legumele, le-am învățat numele, le-am pipăit, le-am gustat, le-am desenat, le-am recitat și le-am cântat.

Am ascultat sunetele toamnei, fluierul vântului, muzica stropilor de ploaie, foșnetul frunzelor. Le-am redat și noi prin cântecele.

Voi știți câte cântecele cunoaște Doamna Toamnă?

Și uite așa, încet încet, ne-am împrietenit cu toamna. Și ea cu noi. Într-o zi, toamna neastâmpărata, ne-a adus cadou un val de frunze colorate. Le-am privit zborul, le-am studiat conturul, le-am prins în păr, apoi ne-am prins în horă cu ele și am dansat până nu ne-am mai simțit piciorușele.

Când ne-a văzut Doamna Toamnă râzând la soare, cu obrăjorii roși, cu ochișori strălucitori, ne-a înzecit bucuria și ne-a trimis un covor de frunze colorate, în curtea grădiniței. Ne-am așezat în cerc, iar ea, toamna, a deschis o carte mare și ne-a citit povești interesante, despre arici și veverițe, despre alune de toamnă, despre padure, despre aventurile păsărilor călătoare care acum se îndreaptă către țările calde.

OHH, ce drăguță și bună e toamna…și ce nebună… ツ Știți ce a făcut? S-a costumat în vrăjitoare și a venit călare pe mătura ca să ne sperie! Doar că noi, știam deja de la doamnele educatoare ce are de gând toamna, așa că ne-am costumat și noi.

Am umplut grădinița de bostănei fioroși și ne-am ascuns prin cotloane. Am auzit-o cum a intrat pe mătură și am ieșit repede să o speriem dar ce să vezi…toamna ne aștepta cu bomboane. Ne-a povestit că această sărbătoare se numește HALLOWEEN și că toți copiii primesc bomboane și dulciuri.

Nu mai vrem să plece toamna de la noi! Vrem să rămână, să se mai joace cu noi și să ne mai spună povești. Zilele trecute ne-a spus o poveste atât de frumoasă, despre un cavaler pe nume Martin, care împărțea lucruri săracilor. Într-o noapte friguroasă, Martin a întâlnit un om sărman, și pentru că nu a avut ce să-i dăruiască, și-a tăiat mantia cu sabia în două bucăți. Una i-a dăruit-o sărmanului iar cu cealaltă s-a învelit el.

Se spune că în noaptea aceea, o lumină strălucitoare a coborât din ceruri și i-a vorbit lui Martin. De aceea, noi, copiii, ne-am confecționat lampioane, pe care le-am aprins ca să-l celebrăm pe Sfântul Martin, la Biserica Evanghelică din Cristian.

Toamna ne-a șoptit că se pregătește de plecare și ne-a rugat să nu fim triști, pentru că va fi mereu cu noi, în povești. Ne-a promis că se întoarce la anul pentru noi aventuri și jocuri. Tot ea ne-a spus că o trimite pe Crăiasa Iarnă la noi, ca să continuăm distracția.

O să ne fie dor de tine, toamnă! Să te întorci curând! ツ