Dacă vă întrebați ”când apare iubirea?”, ei bine, răspunsul este ”iubirea este în noi”, de când ne naștem. Probabil, sau mai mult ca sigur, prima iubire este mama. Iubim vocea mamei, blândețea din privirea ei, atingerile ei, prezența ei. Apoi, după ce mai creștem puțin, și începem să explorăm, se nasc noi iubiri.

Mulți părinți așteaptă cu mare curiozitate momentul când cel mic se îndrăgostește. Unii râd și glumesc pe seama acestiu lucru, fapt ce poate duce la inhibarea emoțiilor celui mic și la grave probleme în dezvoltarea lui emoțională. Copilul poate percepe aceste glume ca pe o critică, ca pe o mică batjocură, iar la nivel subliminal poate asocia iubirea cu rușinea și frica de a se deschide sufletește față de alte persoane. În unele cazuri, copilul își inoculeaza chiar ideea că iubirea este un sentiment negativ ori că el nu merită să iubească și să fie iubit.

Subiectul ”iubirilor” este unul delicat și trebuie tratat cu multă grijă, seriozitate, căldură și implicare profundă de către părinți, astfel încât să nu afecteze dezvoltarea emoțională armonioasă și sănătoasă a celui mic.

Este minunat ca, în procesul de educație emoțională pe care părintele îl face cu copilul, să-l ajute să experimenteze nu doar emoțiile clasice, ci și varianta lor mai consistentă reprezentată de sentimente, să-l învețe să cultive durabilitatea și intensitatea unor legaturi de afecțiune cu cei din jur, încă de la cele mai fragede vârste.

Fie că e iubire, îndragosteală, afecțiune sau simpatie, acestea sunt „etichete” sub care copiii pot învăța comportamente de grijă, atenție, protecție, pot descoperi bucuria de a fi împreună cu alți copii și de a împărți lucruri.

Dezvoltarea relațiilor de prietenie saudedragoste începe la grădiniță, unde ne ghidăm după principiul: „îmi place (sau nu-mi place) de copilul X, cu care încep să mă joc din ce în ce mai des, îi acord din ce în ce mai multa atentie, îi dau cu mai mare ușurinta din jucăriile mele”. Acest comportament face să se solidifice relația dintre copii sub forma prieteniei sau a primilor mugurași de „îndrăgosteală”.

Este vorba despre o trăire afectivă pură (nu una erotică), inspirată de mediul familial în care copilul este încojurat de iubire.

Inainte să te gândești la diversele moduri în care să fii alături de micuțul tău când dezvoltă o pasiune specială pentru cineva, este important să întelegi care sunt stadiile tipice pentru prima dragoste a copilului.

Ele au fost evidențiate de psihologi și iau aceeași formă la nivelul mental al celor mici, chiar dacă din exterior nu se observă la fel:

Stadiul idolatrizării: copilul admiră și idolatrizează persoana de care s-a îndrăgostit, având senzația că lumea se opreste atunci când aceasta se află prin preajmă.

Stadiul anxietății: în timp ce unii prichindei aleg să nu dea curs emoțiilor din motive diverse și se opresc la primul stadiu, există și cazuri în care ei încearcă să se apropie de persoana îndrăgită și traverseazș stări de anxietate și emotivitate crescută; astfel, pot deveni irascibili și ostili, schimbându-și drastic comportamentul normal.

Stadiul relației propriu-zise: copilul primește atenție din partea persoanei pe care o „curtează”, încearcă să o impresioneze cu orice preț și devine competitiv în raport cu potențialii „adversari”.

Stadiul final: orice legatură amoroasă în copilărie are o finalitate rapidă, de regulă după 2-3 pupici și pierderea totală a interesului, când micuțul își dă seama că persoana idolatrizată nu este întocmai așa cum el și-a imaginat-o; depășirea momentului poate fi una facilă sau se poate solda cu dezamăgire.

La Maria Clara Kindergarten, copilașii sunt in permanentă observație iar toate schimbările de stare le sunt comunicate părinților, pentru ca, împreună cu aceștia, să îi modelăm pe cei mici și să-i îndrumăm spre dezvoltarea lor emoțională armonioasă și echilibrată.